La 20 iunie 2018 în cadrul IMSP Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” s-a desfășurat o conferință teoretică pentru toate asistentele medicale din cadrul instituției, cu tema: „Bolile diareice acute (BDA), toxiinfecțiile alimentare, holera – epidemiologia, clinica, profilaxia”, raportor dr. epidemiolog Ion Vlas.
Asistentele medicale au fost familiarizate cu cel mai frecvent întâlnite BDA: dizenteria, salmoneloza,hepatita virală A, toxiinfecţiile alimentare,enterocolitele, helmintiazele, deasemenea și cu cele mai rar întâlnite, dar foarte contagioase, care se pot manifesta prin îmbolnăviri în grup, epidemii și chiar pandemii: tifosul abdominal, holera. Medicul epidemiolog a demonstrat etiologia acestor maladii, mecanismul, căile și factorii de transmitere. Un rol important în transmiterea acestor maladii au mâinile murdare, produsele alimentare contaminate, vesela murdară, apa contaminată, insect (muşte, gândaci de bucătărie, etc).
Ion Vlas a prezentat și cauzele apariției BDA: nerespectarea procesului tehnologic de fabricare a produselor alimentare şi preparare a bucatelor, nerespectarea cerinţelor igienice la transportarea, achiziţionarea, depozitarea, păstrarea şi realizarea produselor alimentare, nerespectarea regulilor de prelucrare a veselei, tacâmurilor, utilajului, inventarului, nerespectarea regulilor de igienă personală, folosirea în alimentaţie a produselor alimentare alterate, cu termen de valabilitate expirat, conservelor bombate, ciuperci, plante, pomuşoare otrăvitoare.
Totodată au fost relatate și măsurile principale de profilaxie a BDA. Activităţi profilactice generale: neadmiterea la serviciu a persoanelor bolnave/purtătorilor; susţinerea examenelor medicale obligatorii; neadmiterea realizării şi folosirii în alimentaţie a produselor alimentare alterate, cu termen de valabilitate expirat, conservelor bombate, ciuperci, plante, pomuşoare otrăvitoare, ouă şi carne de păsări înotătoare; depistarea şi izolarea precoce a eventualilor bolnavi/purtători; efectuarea periodica a dezinfecţiei, dezinsecţiei, deratizării; instruirea igienică a personalului: respectarea regulilor de igienă personală!!!
Modul de manifestare a bolilor diareice acute este asemănător: boala debutează de obicei cu scaune lichide frecvente, febră, vomă repetată, crampe abdominale, slăbiciuni.
O bună parte din prezentarea medicului epidemiolog a fost consacrată holerei, boală care a fost depistată în republica Moldova în anii 60-70. Holera este o boală infecţioasă intestinală extreme de contagioasă din grupul infecțiilor de carantină, provocată de mai mulţi vibrioni, care pătrund în organismul uman prin tractul digestiv, caracterizându-se clinic prin simptome de deshidratare şi crampe sau convulsii musculare, diaree şi vome apoase frecvente, ce duc la dereglări circulatorii şi a metabolismului hidrosalin. O mare importanţă în profilaxia holerei o are protecţia sanitară a surselor de apă potabilă, controlul sistematic al apei din râuri, lacuri, bazinele acvatice, a apelor reziduale; supravegherea sanitară a pieţelor, întreprinderilor alimentare și de comerț cu produse alimentare, obiectivelor comunale; salubrizarea satisfăcătoare a instituțiilor și teritoriului localităților; depistarea precoce a pacienților cu diverse disfuncții intenstinale, spitalizarea și tratamentul acestora în instituțiile medicale respective.
Este important de reținut că vesela de care s-a folosit bolnavul de holeră, lenjeria de corp şi pat, alte obiecte contactate, maşina sanitară, ce l-a transportat, trebuie să fie dezinfectate calitativ.
Situaţia epidemiologică vizavi de holeră în lume, continuă a fi determinată de morbiditatea înregistrată în ţările Africii şi Asiei, India, America de Sud. Cazuri de import a holerei în ţările libere de holeră pot avea loc pe fonul migraţiei înalte, sporirii traficului turistic.
